Cea mai mare parte a bloggerilor români e formată din cei mici. Cea mai mică parte din bloggeri români o alcătuiesc cei care scriu lucruri de calitate, dar care nu sunt neapărat cunoscuţi/ băgaţi în seamă. Cea mai mare parte a bloggerilor mari se numeşte trafic, linkuri, backlinkuri, poziţii (nu sexuale) în zelist, note cu plus în FTW.
Adineaori, citeam un post de-al lui Makavelis, în care face o analiză a bloggerilor mici, nebăgaţi în seamă, stingheri şi retraşi, frustraţi că ăi mari nu le dă şi lor câte-un link, să urce măcar 10 locuri în trafic.ro. Că ăi mici nu prea scriu, că nu se ţin de bloguri, nu vor să acceadă mai departe, deşi scriu bine şi ar putea uşor să ridice capul din mocirla de bloguri care alcătuiesc aşa numita blogosferă românească.
Eu nu vreau să fac pe Gică contra şi să spun că nu are dreptate, pentru că o analiză a unui blogger mai mare e mai veridică decât a unuia mic, cu 50 de unici pe zi. Dar poate că noi, ăştia mai mici, nu vrem mai mult. Poate că nu vrem să ne ridicăm mai mult frunţile de la nivelul apei, poate că nu vrem să ne bălăcărim în compromisuri şi-n posturi pentru google, ca să avem 300 de unici pe zi, veniţi din motoare şi căutând sex şi filme cu piele multă. I-am dezamăgi pe bieţii căutători de “sex cu batrane”, sex cu celebrităţi, poze sexy cu staruri de filme porno şi alte nimicuri nedemne să le amintesc.
Nu cred că se pune problema că ăştia mici, care nu au trafic, nu ştiu să scrie. Exclus. Ştiu să o facă chiar bine, mult mai bine ca alţi bloggeri de renume de pe la noi. Şi-i dau exemplu doar pe Envi, JorjH, Deme, Alle, nubeauacidulat, catzaua etc. Doar că nu ştiu să bloggeze (dacă mi se permite expresia). Asta e. Nici eu nu ştiu. Daţi-mi 100 de cărţi să le recenzez, daţi-mi 100 de fotografii cu peisaje despre care să scriu, duceţi-mă într-un deşert şi daţi-mi o hartie şi-un creion şi voi scrie despre vegetaţia ecuatorială din Africa Centrală şi despre gheizerele din Islanda, despre ursul brun de Canada şi despre bursa din Kuala Lampur.
Problema e că, de cele mai multe ori, nu ştiu să bloghez. Makavelis, de exemplu, dacă pun eu un filmuleţ de pe youtube, îmi spune că l-a văzut acu` o săptămână la Fulgerică şi la Arhi via nu ştiu cine. Dacă scriu despre o întâmplare nu ştiu de care, voi fi asociat bloggerilor cărora li se întâmplă ceva inedit în fiecare zi, însă felul în care descriu ei întâmplările face tot traficul… bullshit. Dacă Arhi nu postează des şi ceva care să atragă publicul, îşi pierde traficul şi, totodată, reclamele. Şi vor veni nenii ăia de la firmele alea şi-i vor cere socoteală.
Nu suntem nici informaţi ca Zoso. El le ştie pe toate, dinaintea presei, dinainte să se-ntâmple. Exact ca producătorul emisiunii ăleia reality de prin Brazilia care ajungea la locul crimei înaintea poliţiei şi presei. Şi cât rating avea… Şi cât le-a trebuit retarzilor să-şi dea seama că el regiza crimele… Dar Zoso este cel mai bun, cel mai mare şi cel mai la zi cu de toate. De-aici traficul şi calitatea…
Nu suntem nici atât de rapizi ca DeMaio, care le zice pe faţă tuturor şi care scrie de dragul celor ce nu se sinchisesc să lase comentarii cu grămada. Postări bune, scris limpede (minus înjurăturile ce nu-mi plac), haios şi realist.
Nu suntem nici ca Dono, care descrie cum a făcut pişu azi noapte şi o multitudine de femeiuşti sar la comentarii să-i ţină… hangul. Mai bine ar scrie pe messenger si ar interactiona cu fanii mai repede. Listele lui de comentarii sunt niste mici casute de messenger.
Nu suntem nici precum Cabral, ăla mare de respiră greu. Şi el ştie blogging şi fanii lui din tv s-au mutat foarte uşor pe blog. Are haz cu duiumul, dar nu e scriitor. Ştie să bloggeze.
Şi mă lungesc… că nu suntem nici ca Groparul, care are un stil de nu-i voie să-l iei la bani mărunţi. Simplu şi exploziv de-atâta umor. Are şi posturi în care se simte că lipseşte ceva.
Noi, ăştia mici, nu vrem să blogăm. Poate că vrem doar să scriem şi să primim feedback. Atât. Că vrem să avem mai mulţi cititori e cât se poate de adevărat. Dar să ştiţi că 90% din cei care vin de pe google nu caută scris de calitate, ci altceva. Ăştia sunt cititori de titluri, nu de articole.
Pe mine mă bucură doar faptul că am mai mulţi abonaţi decât trafic, în fiecare zi. De-aceea nu mă pot numi blogger.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu