Nu mai suport ! De 14 ani duc viata asta monotona , mi-e scarba doar cand ma gandesc la ea. As vrea sa evadez odata pentru totdeauna si sa ajung undeva unde totul e cum vreau eu sa fie . Ma doare atat de tare ca nu am si eu acea persoana cu care sa vorbesc deschis despre totul ..nu stiu o ruda...un ADEVARAT prieten , care sa aiba mereu timp pentru mine. Nu vreau sa tin in mine tot ce simt. Fericita , cu mine vorbesc , trista , tot cu mine vorbesc . Imi dorec si eu acea "mama-prietena" cu care sa vorbsc despre tot ce simt , sa ma inteleaga , sa ma ajute sa-mi rezolv problemele, Dar...de unde ? Eu am langa mine mama totdeauna ocupata si care niciodata nu are timp pentru mine! Ma doare lucrul asta ! si...ma doare enorm! Nu am si eu acea sora intelegatoare ..matura , capabila sa inteleaga problemele unei adolescente . Eu am sora aia mica si strsanta a carei vorbe e mereu : " Te spun !"
Nu am acea prietena cu care sa stau toata ziua , cu care sa ma distrez ...cu care sa plang cu care sa rad . Nu am pe nimeni cu care sa vorbesc si eu ! Simt nevoia de cineva care sa`mi fie alaturi! Intr-un timp ajunsesem sa am mana plina de zgarieturi , care erau facute din carne , cu lama :| . Aceasta "lipsa de comunicare"
ma dispera ! Ma distruge !
Simt ca nu voi gasi niciodata acea persoana cu care sa vorbesc oricand , oricum , orice, oriunde ! Si nu numai ca simt , stiu asta SIGUR!
Fiecare dintre voi aveti pe cineva cu care sa vorbiti de lucruri importante sau..banale !:|
Dar eu nu am !
Am fost si sunt nevoita, toata viata , sa traiesc cu cu mine , cu nimeni altcineva ,
Am 1000 de prieteni , dar nicunul' capabil sa ma inteleaga !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu